De la prima conversație la propunerea legislativă.

Masă rotundă la Ambasada României, găzduită prin Belgrave One Club. Primul dialog formal cu Bogdan Ivan, pe atunci Ministrul Antreprenoriatului, privind necesitatea unui cadru de stimulente pentru capitalul de risc în România.

Întâlnire cu Secretarul de Stat pentru Antreprenoriat pentru prezentarea inițiativei și evaluarea apetitului instituțional pentru o propunere structurată de stimulente fiscale.

Sesiune de lucru cu Ministerul Antreprenoriatului, oficiali ai direcției IMM și consilieri juridici. Recomandarea: construirea unei coaliții ample a ecosistemului înainte de revenirea cu o propunere formală.

Șapte luni de dialog structurat cu fondatori, investitori, acceleratoare și parteneri instituționali din România și Regatul Unit. Propunerea a fost rafinată iterativ prin fiecare conversație, consolidând atât baza de evidență, cât și coaliția.

Prezentare pe scenă alături de ROSTARTUP (Mircea Vadan) despre programe de capital de risc pentru startup-uri. Prima articulare publică majoră a tezei RISE către ecosistemul tech românesc.

Sesiune de panel cu Alexandru Agatinei (HowToWeb), Mihai Lehene (MDL Investment), Sergiu Negut (RBL / FintechOS), Raluca Epureanu, Sebastian Boncu (RISE) și Mihai Cotet (Vicepreședintele Senatului). Interesul cross-partizan pentru reforma capitalului early-stage confirmat.

Sesiune formală de lucru cu direcțiile MF și consilierii EY privind structura propunerii, mecanismele capitalului de risc și precedentele SEIS/EIS din Regatul Unit. Ministerul a confirmat interesul și a identificat patru cerințe tehnice: conformitate GBER, simplitate administrativă, studiu de impact bugetar și aliniere la impozitul pe venit.

Studiu complet de impact economic pentru Ministerul Finanțelor, incluzând scoring fiscal dinamic, analiză cost-beneficiu, efecte multiplicatoare și evaluare de conformitate GBER. Obiectivul: demonstrarea neutralității fiscale nete în cinci până la șapte ani.